Home
Despre mine Teatru Politica Linkuri Contact
 
Partide Fostul site Alte functii Proiecte

 

2018

Dupa ce am renuntat la Parlament am fost propus de catre Tariceanu sa merg la CNA. A fost cam aceeasi experienta ca in politica mare. Era acolo o gasca a lui Basescu absolut infioratoare, obraznici, fara scrupule, urati din toate punctele de vedere si care, in plus, nu aveau nici macar sentimentul raspunderii morale fata de functie(eram totusi secretari de stat), se certau ca la usa cortului, se comportau mizerabil iar ultima lor grija era cel care recepta emisiunile de radio sau tv. Nu are rost sa continui, lumea stie sau isi aminteste probabil, dar ceva trebuie sa spun pentru ca acel moment m-a facut sa ma intreb ce mama dracului caut eu acolo. Mi-am propus sa realizez un studiu: “cultura in audiovizual” si am luat-o temeinic, am scris tuturor operatorilor, am monitorizat aproape toate posturile, o cercetare destul de serioasa si care avea sa-mi arate un peisaj absolut dezolant, chiar mai nefericit decat acela pe care il banuiam. Cu acest studiu m-am dus in Consiliu si am cerut sa votam o rezolutie prin care sa obligam operatorii la un anumit procentaj (extrem de mic) de minute acordate “culturii romanesti”. Erau acolo oameni trimisi de toate partidele (asta este Legea) si era firesc ca macar cei trimisi de PSD sau de Parlament sa voteze acest lucru. Ei bine, intr-o fratie demna de anii in care traiam si de anii pe care urma sa-i traim, demna de lucruri mai bune, cu totii au votat NU. Studiul meu a fost apreciat, era si greu sa spui ca este prost pentru ca il facusem cu lucratorii din CNA, singurii oameni care au ce cauta acolo, chiar au avut cuvinte de lauda dar au hotarat ca nu este cazul sa vorbim despre cultura romana in audiovizual. Nu vreau sa comentez mai mult, mergeti un pic la istoricul CNA, vedeti cine erau membrii acelui Consiliu din care faceam si eu parte si poate veti intelege de ce au facut asta, si daca intelegeti sunati-ma si dati-mi si mie o explicatie. Eu nu o am sau, daca incerc sa gasesc una ma enervez si spun lucruri urate, pentru ca dupa mine dezinteresul fata de cultura acestui popor inseamna altceva decat dezinteres.


2009-2013

Membru al Biroului Permanent al PSD

In 1996 deveneam membru al Biroului Permanent al PSD, prilej cu care m-am ocupat de realizarea strategiei de guvernare a PSD in domeniul Culturii. Eram cativa care ne adunam zi de zi in sediul din Kiseleff si invitam de fiecare data grupuri, reprezentanti ai unor structuri culturale, incercam sa intelegem care sunt asteptarile, nevoile, sperantele. Incetul cu incetul, s-a conturat un Proiect pe care l-am discutat cu Dl Iliescu, cu Dl Vacaroiu si, mai ales, cu Florin Georgescu pentru ca el le spunea dintr-o bucata, nu va amagiti, mai sau e o prostie, nu va da nimeni bani pentru asta sau posibil, vom vedea.

Dar, ceea ce a fost realmente important, am obtinut promisiunea, si Georgescu, repet, mai bine si-ar fi taiat mana decat sa promita aiurea, promisiunea ca la Ministerul Culturii vom avea un buget care va creste anual cu 0,25%. Asadar, urma sa incepem de la 0,25% si, la sfarsitul celor patru ani, sa ajungem la 1%, buget absolut fantastic si care ar fi putut transforma problemele culturii in situatii rezolvate.

In 2000, cand am castigat alegerile, eu nu am devenit ministru, Georgescu nu a devenit ministru si tot ceea ce puseseram noi la cale s-a transformat in propria noastra experienta la groapa cu nisip, exercitiu extrem de util, evident, dar care, in lipsa oricarei finalizari, pentru ca nu s-a tinut cont de nimic din ceea ce propuneam noi acolo, s-a transformat, de fapt, in frustrare si nemultumire. Problema nu era, desigur, sa fi devenit noi ministry, ci sa se respecte un proiect care era, in mod real, unul foarte bun. Asa a fost sa fie!

Membru al Consiliului de Administratie al TVR

In 1998, deveneam membru al CA al TVR si o luam de la capat cu speranta ca este posibil sa transformam, sa imbunatatim, sa…
Discutiile interminabile dintre Liiceanu si Mironov, la care se raliau fara sa mai astepte sa fie poftiti si ceilalti, au transformat CAul intr-o adunatura de insi fara importanta. Hadgiculea, Presedintele, a ascultat cat a ascultat si, daca a vazut ca nu are cu cine sa se sfatuiasca, a facut ce a crezut el ca este necesar.
M-a surprins inflexibilitatea si cainosenia in discurs a lui Liiceanu. In mintea mea filozoful nu putea vorbi astfel, omul de cultura disparuse, probabil, era imposibil sa crezi ca un om care vorbeste asa a scris carti, a modelat, din punct de vedere spiritual, destine. Absurd, ticalos adesea, lipsit de pudoare, orgolios peste masura, cu toate astea venea acolo autorul Jurnalului de la Paltinis.
Am fost trimis la RAI in Italia sa vad cum se organizeaza ei, cum fac ei televiziune, cum pot ocoli disputele politice sterile. Au o televiziune proasta, mult mai proasta decat a noastra (era valabil atunci nu acum) dar, din punct de vedere al partizanatului, al profesionalismului organizarii, al tehnicii, nici nu ne puteam imagina ca putem ajunge vreodata pe langa ei. Dar, repet, in forumul care ar fi putut decide aceste lucruri era Liiceanu si chestiunile se opreau inevitabil.

Deputat PSD de Botosani

In 2000, am devenit deputat de Botosani. Am fost impus pe lista celor de la Botosani si inca de la inceput nu s-au bucurat foarte tare. Nu aveau ce sa faca asa ca, dupa primele mormaituri, au luat-o de buna si am inceput campania. Am ramas siderat cum se facea campanie, cu strigari, cu lautari, cu concerte populare, dansam si topaiam ca niste berbeci cu taranii, calcam glodurile satelor uitate de vreme, beam tuica si manacm sarmale prin caminele culturale si ne intorceam seara la Botosani rebegiti dar multumiti ca am facut o treaba foarte serioasa. Nu erau probleme, PSD ul facea jocurile in Botosani. Experienta mea la Botosani in cele doua mandate pe care le-am avut se regaseste pe vechiul site si in cartea mea DEMISIA.
Sase ani am fost Deputat PSD de Botosani si trebuie totusi sa recunosc ca o astfel de experienta te marcheaza pe viata. Nu vorbesc de aspectele rele sau foarte rele. Pe acelea le-am uitat sau prefer sa ma fac ca nu le mai tin minte. Eu vorbesc despre ceea ce merita cu adevarat amintit, de izbutirile importante, de oamenii intalniti, de ceea ce a putut, intr-un fel sau altul, sa lase urme.

Vicepresedinte al Organizatiei judetene PSD

Facea parte din regula obisnuita, un parlamentar era aproape obligatoriu in aceasta functie. Am avut unele insarcinari, dar in acest partid nu cooperarea era punctual forte si accesul meu la informatii era extrem de redus. Am fost privit in acest partid ca un intrus atat la centru cat si in teritoriu asa ca nu ma mira, acum cand privesc retroactiv ceea ce s-a intamplat. Mi s-au repartizat cateva comune si mi-am vazut de treaba mea acolo. Am izbutit sa scot un primar in Copalau, desi era pe locul doi dupa un liberal, am ratat de putin primarul in Prajeni, am adus peste 3 miliarde lei bisericilor din aceste comune, am construit un monument al eroilor pe tapsanul din Copalau, am facut trei editii ale Festivalului Usturoiului, am reintrodus la Prajeni sarbatoarea Dragobetelui, am stimulat terminarea podului de la Copalau, am adus curent electric in Jorovlea, am dotat gradinitele cu jucarii, toate astea in contextul in care in chiar propria mea organizatie eram anuntat sa vin la sedinta cu o jumatate de ora dupa ce se termina.
Am strabatut si experienta unui vot uninominal in interiorul partidului si, cu toate straduintele presedintelui Balta, am ocupa locul trei, eligibil deci, pentru un al doilea mandat.

Presedinte al Comisiei pentru Cultura din Camera Deputatilor


Cu omologul meu din Parlamentul Chinei

 


Cu omologul meu din Parlamentul Chinei

 


In Comisia pentru Cultura

In 2000, am devenit Presedintele acestei Comisii Parlamentare. A fost o comisie foarte grea, aveam alaturi pe Mona Musca de la liberali, Onisei si Sasu de la democrati, Hunor si Arpad de la maghiari, doar eu cu Madalin nu le puteam tine piept, ceilalti social democarti fiind oarecum de fatada. Am decis sa colaborez cu ei si, incetul cu incetul, am izbutit sa introducem o atmosfera de lucru in care compromisul era regula de baza. Sub semnatura mea au trecut cele mai importante legi in domeniul culturii.

Deputat PNL de Botosani


La tribuna Parlamentului

 

In 2006, am demisionat de la PSD (tarasenia este descrisa pe larg in DEMISIA) si am fost invitat sa ma alatur liberalilor. Nu am ezitat pentru ca deputat independent nu aveam nicio sansa sa duc mai departe proiectele dezvoltate la Botosani.

Vicepresedinte al Organizatiei judetene PNL Botosani

Acelasi tipic, am fost insa ales si nu numit direct, era totusi o mica diferenta. Mai multa libertate de exprimare, acces neingradit la informatii, o arie mai mare de actiune. Din pacate asta a durat extrem de putin, schimbarea lui Tabuleac din fruntea organizatiei si venirea lui Campanu nu a adus nimic bun. Ultimul s-a incapatanat sa-l dea jos pe prefectul liberal pentru ca nu se intelegea cu el, eu m-am opus si nu am mai fost ales, ba, mai mult, mi s-au inchis toate usile, asa ca a trebuit, efectiv, sa plec din Botosani, ceea ce am si facut, trecand cu toate hangaralele la organizatia PNL sector VI, unde, in persoana lui Rares Manescu, am gasit, in sfarsit, un om absolut normal, civilizat si cu care puteam sa colaborez. Nu a fost sa fie, alegerile pentru noul Parlament nu m-au mai gasit pe liste desi Rares mi-a propus sa candidez in colegiul 27 (in jurul teatrului), marturisesc ca m-am temut, nu am vrut sa ma fac de ras precum au patit-o alti colegi de breasla, nu admiteam sa astept recalcularile si am ales o alta solutie. Dar, cine stie, poate ca dupa patru ani voi avea curajul care acum mi-a lipsit.

Presedinte al Comisiei Parlamentare pentru UNESCO


Discursul de multumire la infiintarea Comisiei

In pofida tuturor celor care nu au vazut cu ochi buni infiintarea acestei comisii, unice in lume, am izbutit infiintarea ei prin votul Parlamentului. Am avut si cateva reuniuni organizate de noi, cateva intalniri la nivel foarte inalt la UNESCO, o luare de cuvant foarte apreciata in Forumul UNESCO de la Paris, am pregatit Proiectul de Lege prin care dorim sa trecem Comisia Nationala UNESCO in subordinea Parlamentului. Cam atat s-a putut face intr-un timp efectiv extrem de scurt. Nu stiu daca noul Parlament o va pastra, ar fi o prostie sa nu o faca, dar nu m-ar mira, insa ideea si, mai ales, materializarea ei raman doua puncte forte ale activitatii mele strict parlamentare.

Membru CNA

Din 2008, mai precis din 15 decembrie 2008, sunt membru al CNA.
Este un domeniu in care ma pricep foarte bine, am participat efectiv la realizarea Legii Audiovizualului cu toate modificarile la care a fost supusa, probabil va fi o experienta interesanta chiar daca pare si cred ca si este departe de vacarmul excitant al luptei politice directe.

created by WEBit.ro